Miliarul de la Aiton (în latină miliarium) este o bornă kilometrică romană ce datează din anul 108 d.C., fiind descoperită în secolul al XVIII-lea în comuna Aiton, județul Cluj. Această bornă marca o distanță pe vechiul drum roman Potaissa-Napoca. Originalul miliarului este păstrat la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, în timp ce o copie a acestuia a fost așezată în iunie 1993 în fața Poștei din Turda, iar o altă copie în satul Aiton.

Înscripția inițială de pe bornă este parțial ștearsă, prezentând astfel diverse lacune. În acest sens, traducerea inscripției în română este aceasta: „Împăratul Caesar Nerva Traianus Augustus (învingator al) germanilor (și) dacilor, preot suprem (investit) cu putere (tribuniciară) de 12 ori, consul de 4 ori, aclamat împărat de 6 ori, părintele patriei, a făcut (această bornă) prin intermediul (unității militare) cohorta I Flavia Ulpia Hispanorum de o mie de pedestrași, cetățeni romani și cuprinzând un contingent de cavalerie. De la „Potaissa Napocae” (sunt) 14,8 km (M.P.X. = millia passuum 10 = 1000 x 1,48 x 10 = 14,8 km)”. Cu toate acestea, având în vedere faptul că în limba latină direcția era exprimată firesc prin cazul acuzativ plus prepoziție (ad, versus etc), nu putem exclude ipoteza formulată de Theodor Mommsen, conform căreia Napoca era numele unei regiuni, care îngloba și satul Potaissa.

Ca un simbol al vremurilor străvechi, satul Aiton păstrează în locul numit „La cruce” din vatra satului, în curtea casei nr. 130, precum și în curtea școlii, urme ale vechiului drum roman Potaissa-Aiton.

Pentru cei care își doresc o experiență oarecum inedită cu ocazia sărbătorilor pascale, putem recomanda participarea la evenimentele religioase din satul Aiton. Aici, preotul din localitate, împreună cu câțiva localnici care se simt mai în putere, reconstituie simbolic drumul lui Hristos de pe Golgota. Golgota aitoneană se numește Cioltul Mic, un deal care, împreună cu Cioltul Mare, creează o graniță naturală la Nord de sat.

Așadar, în fiecare an, în ziua de Paști, începe o procesiune care pleacă de la baza dealului Cioltul Mic și parcurge un drum șerpuit până în vârf. De-a lungul cărării, din loc în loc, pe stânga și pe dreapta, veți observa cruci cu inscripții sugestive. E vorba de un număr de 14 cruci, câte una pentru fiecare oprire (popas) pe care Iisus le-ar fi făcut în timpul patimilor sale pe Golgota. Textul de pe fiecare cruce vorbește despre o etapă în întregul proces al patimilor. Prima cruce este aproape de bază și are scrisă explicația “Isus este condamnat la moarte”, urmată de un citat din Biblie: “Au adus pe Isus de la Caiafa în odaia de judecată”. Tot în acest punct, se regăsește o placă informativă de pe care aflăm că această tradiție a crucii este una relativ nouă. Traseul a fost sfințit și oficializat în 2013 de către episcopul de Blaj.

Inscripțiile de pe crucile următoare vorbesc despre alte momente din ziua răstignirii: ”Isus se întâlnește cu propria mamă”, ”Isus este împovărat cu crucea” etc. A 14-a cruce, cea mai aproape de vârf, poartă inscripția: ”Corpul lui Isus a fost depus în mormânt”, însoțită de pasajul ”Iosif a luat trupul, l-a înfășurat într-o pânză curată de in, și l-a pus într-un mormânt nou al lui însuși, pe care-l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la ușa mormântului”.

Procesiunea religioasă se oprește în fiecare din aceste puncte, înainte de destinația finală, o cruce de lemn, înaltă de 4-5 metri, care simbolizează locul răstignirii.

Dincolo de simbolistica religioasă, traseul oferă o panoramă spectaculoasă. Deși dealul nu este foarte înalt (776m, conform măsurătorii noastre) , el constituie un punct din care, în zilele senine, se vede cu claritate profilul estic al Munților Apuseni. Urcarea nu este solicitantă, dar nu ar fi recomandată persoanelor în formă fizică mai proastă sau celor mai în vârstă. Țineți cont și de faptul că drumul este expus din mai multe direcții, motiv pentru care deseori bate un vânt puternic pe el. Dincolo de aceste aspecte, o plimbare până în vârf nu ar trebui să dureze mai mult de 20-30 de minute. Dacă doriți să participați la procesiunea religioasă, ideal ar fi să întrebați despre ora exactă la care se va desfășura, cu câteva zile înainte, la sediul primăriei.

Cel mai bătrân Frasin din Europa se află în comuna Aiton din Cluj

Un frasin din comuna clujeană Aiton este cel mai bătrân copac de acest fel din Europa, după cum arată cercetătorii din cadrul UBB. Copacul are o circumferință a trunchiului de 625 de cm și o vârstă estimată prin datare cu radiocarbon de 300-360 ani, după cum arată Tibor Hartel de la Departamentul de Biologie și Ecologie al Liniei Maghiare – UBB.

Alături de alți specialiști, Hartel a făcut o hartă a arborilor bătrâni din România, o bază de date online cu foto și descrieri pentru copacii bătrâni inventariați pe bază de voluntariat. Clujul are zeci de specii de copaci care arată spectaculos

În Cluj există mai mulți copaci bătrâni și remarcabili care merită cunoscuți de toată lumea. Unul dintre ei este un frasin din comuna Aiton, de lângă Cluj-Napoca. Despre el, Hartel a arătat că e cel mai bătrân frasin din Europa. ” Are circumferința trunchiului de 625 cm și o vârstă estimată (prin datare cu radiocarbon) de 300-360 ani. Astfel comunitatea Aiton are cel puțin o valoare unică pentru toată Europa”, a spus Hartel.
În Cluj-Napoca, cel mai batrân frasin din oraș se află în parcul Iuliu Hațieganu.